That’s how you know
if someone smiles to you
on your way to who knows where.
even though he does not know you,
even though you do not share
the same creed in matters of the heart,
the same intentions or beliefs,
the same principles or fears.
if you simply smile
an unconditional smile.
if, for no apparent reason,
you’ve hit repeat
on that button in your soul
that allows a continuous flow
of feelings and emotions
to burst out with every verse
of the song repeating in your head.
no need for it to be a carol,
no need for it to talk about a baby’s birth,
or mages that deliver gifts.
it may be anything you want to play
in your mind
to set you free from all the tension,
misery,
hardships
you have or will endure
when it’s over yet again.
if you feel the strange,
intense,
overwhelming,
horribly sweet urge
to have your loved one close to you
in every second.
and if you don’t,
your life seems to have severed limbs,
scattered in all corners of the world.
and if you do,
it’s just the most wonderful time
of the year.
if you don’t feel like receiving,
but rather like giving,
as someone said that it is all about.
if it doesn’t rain,
but snow.
that’s how you know
it’s Christmas!
ianuarie 3, 2011 la 1:39 pm
of…of…dar stii ca nu ai ce face…sper ca nu strici si foi de hartie pentru RIMELE ASTEA BANALE, desi e o mare risipa si curentul electric pe care il consumi…am sa iti zic fara niciun pic de rea-vointa: esti doar o inchipuire de poet…nu exista cu adevarat ceva miscator in rimele astea, nu atinge coarda artistica a niciunui om invatat cu poezia, ci doar da pe spate spirite fade, gasculite care eventual se cred si ele interesante…este o adevarata moda sa pari:destept, afectat de orice, artistic…dar e o mare diferenta sa ilustrezi sincer trairi atat de profunde…nu m-as fi chinuit atat sa iti raspund, dar adevarul este ca trebuie la un moment dat sa se separe graul de neghina si cei care ies in fata prin astfel de aere sa fie pusi la punct cum se cuvine…toate cele bune ti le doresc, intr-o viata in care sa renunti la astfel de sacrilegii!
ianuarie 3, 2011 la 4:49 pm
nu am pretins ca sunt poet, asa cum nu pretind nici ca RIMELE (
))) )
, daca tu consideri ca e pierdere de vreme. it’s my own way of expressing myself. u don’t have to like or unlike it. u don’t even have to read it… ceva miscator ar exista daca tu ai trece de anumite idei preconcepute pe care le ai despre noi, the so-called pseudo-poets, si te-ai gandi ca au fost scrise intocmai pentru ca ne-a miscat ceva. Nu vad arta in ce scriu eu, dar vad initiativa.. si pana (sau daca) am sa ajung vreodata “poet adevarat” scriu cum scriu acum, pentru ca asta pot si stiu eu sa fac acum… si nu prea te intereseaza, sincer
mele sunt destinate cuiva anume. nu te pune nimeni sa le citesti
ianuarie 6, 2011 la 7:40 pm
Draga pastiladebunsimt ma bucur tare ca mai existi inca, esti viu si ai reactii. problema pe care caricaturile astea de poeti nu o inteleg este ca nu avem nimic cu ei, in mod personal, ci cu agresivitatea lor de a-si face loc( cu orice chip) in randul intelectualilor. da, spui bine: ies in fata cu aere de genul asta si chiar incearca sa pacaleasca o anumita categorie(saraca cu duhul) de”admiratori”.
ianuarie 6, 2011 la 8:43 pm
ianuarie 7, 2011 la 9:13 am
rau ai ajuns, baiete…
ianuarie 7, 2011 la 4:06 pm
O problema e ca “nu ai gasit alta rima!”, si alta ca te deranjeaza cand te critica cineva care nu are aceeasi parere ( foarte buna) despre “opera” ta.
septembrie 21, 2011 la 10:32 am
Tu ai probleme mari de personalitate! Postezi un comentariu – tâmpit, oricare ar fi unghiul din care privești – care se vrea a fi răspuns pentru criticile care ţi-au fost aduse, când de fapt nu e decât un alt mod de a te face de râs. Intercalezi româna cu engleza ca să pari mai inteligent? Alege-ți o limbă de la început și mergi pe ea până la capăt. Ai scris “până voi ajunge mare” și “asta pot acum”, întrebare: tu te consideri “la început”? Da, în general exercițiul și munca te fac să fii mare, dar la poezie mai presus de toate este talentul, prietene. Ori tu ești 0, îmi pare rău că ți-o spun.
septembrie 21, 2011 la 11:51 am
Mă distrează că nu poţi accepta o realitate ca fiind simplă realitate și te rezumi la a șterge comentarii care nu-ţi convin şi la a continua aventura în neantul mediocrității
. Nu îţi asumi responsabilitatea pentru urmările acțiunilor tale, recte imaginea pe care ţi-o creezi aberând în versuri. Oricum, succes.
septembrie 21, 2011 la 12:09 pm
om bun… uite, sunt foarte bucuros ca iti exprimi frustrarile si aprecierile de artist.. maniera e cam deranjanta, recunosc, dar sincer.. nu te-a rugat nimeni sa iei in seama ceva ce tie nu iti place. nu te cunosc, nu te stiu, talentul meu este probabil “0″ (nush, e vorba de o scara de valori aici? sa vorbim in procente, daca e ok pentru tine)… si al tau e 100 %, esti un tare. asadar, in calitatea ta de om “tare”, nu te reduce tu la nivelul astora de jos, care se cred “poieti” si de fapt sunt “pseudo-valori” care doar fac rime. Lasa-i in pace si du-ti revolutia si lupta in randul semenilor tai, cei “talentati”. Eu imi urmez drumul meu, o fi el degeaba, dar macar am o ocupatie, care nu pretind ca o sa ma duca pe culmile mai marilor scriitori romani. Nu tind sa iau locul nimanui ca valoare, nu am de gand sa apar publicat pe nush ce rafturi ca mai apoi adevarati critici sa spuna ca n-am ce cauta acolo. Eu doar scriu in stilul meu, ce-mi vine si cand imi vine sa scriu. Nu-ti place? super, oricum nu esti nici singurul, nici primul si nici ultimul caruia nu-i place. dar nu te pune nimeni sa citesti si sa dai cu parul cand nu iti convine ceva. citeste ce crezi tu ca e valoros, ce nu… esti liber sa ignori.. poate n-ai alta ocupatie si de-aia te legi de cei care pretinzi ca iti sunt… “mai jos” pe scara ta de valori. Opreste-te, sincer, mai mult te faci singur de ras. Ia-o de la un om care, dupa cum spui tu, s-a facut deja de ras cu talentul lui inexistent, deci stie cum e. Nu mai fi patetic, e injositor, serios, pentru cineva ca tine
.
Cu sincere probleme de personalitate,
Un netalentat
septembrie 21, 2011 la 12:31 pm
Tu nu percepi corect noţiunea de “critică”. Nu înţelegi că eu te critic pentru ce faci, nu pentru ce eşti, nu pentru ce încerci să fii. Nu înţelegi că nu m-ar interesa nicio secundă ce urmează să faci, pe cine ar urma să detronezi sau ce alte aberații ai mai tratat mai sus. Nu e normal să o ții pe ideea “nu-ți place, nu citi”, e ca și cum ai vinde ceva de proastă calitate și la critici ai reacționa cu o singură replică “cine te-a pus să cumperi?”. Blogul tău este public, nu privat, scrii ca să fii citit, asta e logica. Am zis eu că sunt poet? Am vorbit despre o scară de valori din care să fac parte? Aberezi!
septembrie 21, 2011 la 12:42 pm
blogul e public pentru cei care VOR sa citeasca. faptul ca poate fi vizionat de toata lumea nu te obliga sa o faci. si daca pana la urma o faci… intri, citesti, apreciezi pozitiv sau negativ ce vezi.. bravo tie
iarta-ma daca nu vad in interventiile tale semnul suprem pe care il asteptam de sus, sa imi spuna: “nu mai scrie!” Libertatea de exprimare se aplica si in cazul celor care probabil nu au nimic altceva de spus decat… sa le zicem “banalitati care rimeaza”. nu “vand” nimic aici pentru ca nu vreau sa fiu “cumparat”, nici digerat, nici apreciat, nici inteles sau neinteles de cine nu e dispus sa o faca.
septembrie 21, 2011 la 12:53 pm
Blogul este public pentru cei care ȘTIU să citească. Amice, ai o problemă, nu ești criticat pentru CĂ scrii, eşti criticat pentru CE scrii.
septembrie 21, 2011 la 1:05 pm
amice… ca sa incheiem.. ce scriu e treaba mea.. nu e bun, fie, nu te afecteaza cu nimic, poate doar orgoliul, dar abtine-te, ca nu cred ca te macina asa tare existenta mea incat sa simti nevoia arzatoare de a ma critica. la un moment dat am sa iti cer parerea, sa vad daca ce scriu merita citit sau nu. pana atunci… intelegi, nu? ms mult
septembrie 21, 2011 la 1:13 pm